Subiect: Dezvoltare Personala.
5 minute.

Cum te ajuta “zona de confort” sa-ti atingi obiectivele

Stii de ce zona de confort te va ajuta sa cresti foarte mult? Si faptul ca incerci sa iesi din zona de confort te va face sa renunti in cele din urma la ce ti-ai propus?

Citeam un articol zilele trecute, care a devenit cel mai popular pe platforma Medium. S-ar traduce: “Incetati cu fetis-urile despre lupta.” E despre oamenii care se dau “de succes” atunci cand sunt super ocupati, ca muncesc din greu, ca se imping de la spate foarte mult, si le demonstreaza tuturor cat de “vrednici” sunt ei pentru ca fac lucrurile astea.

Si noi, ca si cultura, suntem de vina pentru ca incurajam comportamentul asta. Faptul ca “te zbati” nu inseamna ca ai rezultate, sau ca inveti si progresezi. Ce am observat la mine e ca pot sa lucrez la un proiect de dimineata pana seara, sau sa invat ceva, zile intregi la rand, si sa nu ma simt epuizat. Tocmai pentru ca imi creez spatiul si circumstantele unde sunt cat mai mult in zona mea de confort.

Ce inseamna asta? Poti sa tratezi o provocare sau un task in atat de multe moduri: cu frica, ca si cum ar fi o lupta, fiind curios, cu incredere, fiind jucaus. Si daca te uiti la feedback-ul celor din jur, ajungi sa crezi ca daca nu e o lupta, daca nu te zbati, esti intr-un fel inferior celorlalti. De fapt, sa poti actiona in alte moduri, sa fii confortabil cu ce ai in fata, e un semn de maturitate.

“Esti serios in ceea ce faci? Sau esti sincer?” Asta era provocarea pe care ne-o lansa Alan Watts. Pentru ca atunci cand esti “serios”, actionezi impotriva naturii. “Intreaga existenta e in mod fundamental jucausa.” Si tu vii s-o intampini ca si cum ai cara un bolovan imens in spate. Acea greutate e de fapt starea ta psihologica. Actiunile tale o reflecta intocmai.

Sincer esti cand dai drumul bolovanului. Cand ai o atitudine relaxata, cand devii detensionat. Si chiar daca faci aceleasi lucruri ca pana acum, vezi cum incepi sa obtii rezultate diferite. Ce s-a schimbat? Perceptia ta. Si odata cu ea, intreaga experienta de care ai parte. Dar cand pierzi tot timpul, si deja te-ai saturat de asta, e de inteles ca devii din ce in ce mai serios.

“Daca nu te impingi, n-o sa evoluezi!”

Daca as scrie ceva care te-ar face sa te simti vinovat ca nu actionezi, vei considera articolul asta ca si cum ar fi cel mai bun lucru pe care l-ai citit in ultimul timp. Pentru ca in interiorul tau iti dai bice pe spate. Doar ca aveai nevoie de cineva care sa-ti puna o oglinda in fata.

Asta e si metoda folosita de catre “gurus” contemporani, in lipsa unui lucru mai bun. Insa asta nu te aduce inapoi cu picioarele pe pamant. Doar iti confirma sentimentul de neputinta din interiorul tau. Si faptul ca primesti mesajul asta din exterior nu te ajuta, doar iti amplifica starea pe care o aveai.

Stii de unde a aparut obsesia asta cu zona de confort? Roy T. Bennett: “Zona de confort e o stare psihologica in care cineva se simte in conditii de siguranta, familiar, usor si sigur. Nu-ti schimbi niciodata viata pana cand nu pasesti in afara zonei tale de confort. Schimbarea incepe cand se termina zona ta de confort.”

Suna bine, pana cand incepi sa actionezi cu adevarat. Incepi sa te misti, dar se simte ca o corvoada pentru tine, si atunci vezi ca nu rezisti prea mult. Deoarece progresul poate aparea doar atunci cand stai cu un anumit lucru pe o perioada indelungata de timp.

De-asta e mult mai usor sa comanzi o pizza, sa deschizi o cutie de bere, si sa te uiti la niste seriale. Sau sa te joci ore in sir. Acolo nu te impingi, ci de-abia astepti sa vezi ce se intampla. Vrei sa se petreaca acelasi lucru cu toate obiectivele pe care ti le-ai setat. Nu sa iesi din zona de confort, ci sa aduci zona de confort in ceea ce faci.

Vrei sa stii “ce naiba fac eu aici” si sa ai un proces care transforma totul intr-o joaca pentru tine. Altfel, o sa te multumesti cu mesajele despre cat de greu e sa reusesti si cat de mult trebuie sa te lupti tu pentru visurile tale.

Ce te saboteaza iti arata fix ce ai tu nevoie

“OK, am inteles ce vrei sa zici Leo, dar cand vorbeam de zona de confort, ma refeream la acele comportamente si obiceiuri cu care m-am obisnuit si care parca ma tin in loc.”

Cat de mult incercam sa inlocuim un obicei negativ cu unul pozitiv? Si vedem ca, desi intentia noastra e buna, parca nu e la fel ca inainte. Obiceiul bun nu te face sa te simti la fel. Si stii de ce? Pentru ca nu ai tratat nevoia din spate.

Tony Robbins spune ca sunt 4 nevoi ale ego-ului si 2 ale sufletului. Odata ai “siguranta si confort”, “incertitudine si varietate”, “insemnatate”, “iubire si conexiune”. Iar apoi ai “crestere” si “contributie”.

Ce trebuie sa-ti dai tu seama e ca nu poti sa fugi de nevoile astea, ca viciile si dependentele au o putere foarte mare sa ti le implineasca. Si pana nu iti construiesti un sistem care sa-ti atinga punctele astea, la aceeasi intensitate sau mai mare, o sa revii la ele din nou si din nou. Mai ceva ca atunci cand te intorci la fostul iubit, crezand ca n-o sa gasesti altceva mai bun cat timp o sa traiesti tu.

Acorda-ti spatiu sa intelegi ce se petrece in interiorul tau

Asta nu inseamna sa te distantezi de lume. Si asta e o fuga de tine, deoarece persoanele din jur pot sa-ti declanseze in tine niste procese mai intense decat acelea pe care le poti accesa de unul singur.

Vrei sa “iesi in afara zonei de confort”, in sensul ca vrei sa te aventurezi in necunoscut si sa incerci lucruri noi? Fa asta fara sa aduci in ecuatie bagajul pe care-l porti cu tine, crezand ca te-ar ajuta in vreun fel. Pregatit pentru lupta. Privind necunoscutul ca pe un dusman de care e nevoie sa te protejezi cu scut si sabie.

Ce te-as incuraja, in schimb, e sa gandesti holistic. Vrei o experienta a vietii care sa te implineasca. Indiferent cat de mult o sa te impingi intr-un domeniu, daca nu ti-ai incarcat bateriile in celelalte arii ale vietii tale, o sa te simti neimplinit per total, ca si cum ai merge cu frana de mana.

Stai un pic si analizeaza ce te-a facut sa “impingi”, de fapt. Sunt asteptarile celor din jur? Ale familiei, ale profesorilor, ale anturajului? Dorinta de validare, de a fi recunoscut si apreciat?

Pentru ca, daca stai sa te gandesti, totul e foarte simplu. Vrei sa faci ceva, atunci faci. Nu ai nevoie de povesti, de incarcaturi emotionale, de demonstratii sociale. Doar ca in mintea noastra e altfel. Nu suntem invatati sa fie totul asa de simplu.

Mai mult de atat: fugi de “adevaratele probleme”, de traumele prin care ai trecut, de faptul ca nu esti implinit in celelalte arii ale vietii, si acum vrei sa supra-compensezi “muncind din greu” pentru a-ti lua gandul de la ele?

Aici, din punctul asta, incepe adevarata munca. Si daca n-ai pe cineva langa tine, care sa-ti atraga atentia ce se intampla de fapt, esti pierdut.

Cea mai mare evolutie pentru tine poate consta in cea mai mica actiune pe care o poti face, dar in cu totul alt loc decat acela asupra caruia te concentrai.

Din acest motiv, te las cu o intrebare: cand te zbati, cand te chinui si te lupti, si vrei sa le demonstrezi tuturor “cat de tare esti tu”, de ce anume fugi, de fapt?

Trimite articolul prietenilor tai:

Pastram legatura:

Citeste in continuare: