Subiect: Dezvoltare Personala.
7 minute.

OK, nu ai motivatie. Stii de ce disciplina nu te ajuta?

A devenit normal sa zici ca motivatia e temporara si ca tot ce ai nevoie ca sa te misti e sa devii mai disciplinat. Ai impresia ca disciplina te va salva, dar disciplina nu face nici cat o ceapa degerata. Culmea, cei care propovaduiesc disciplina in detrimentul motivatiei nu sunt mai disciplinati, ci cred ca astfel o sa plateasca pentru “pacatele” lor, ca nu-si ating obiectivele.

Ultimul articol scris a avut un efect neasteptat asupra mea. Am devenit mai relaxat, am inceput sa am o claritate mai mare decat pana acum, legat de ce imi doresc cu adevarat. Mi-am schimbat stilul alimentar, am inceput sa fac miscare mai mult, ma trezesc mai devreme, beau apa mai multa, stau mai putin pe facebook, a devenit mai usor sa meditez.

Asta s-a intamplat datorita faptului ca am lasat lucrurile sa curga. De la “de ce” pana la “cum”, am reusit sa-mi construiesc un sistem care sa-mi vina natural. Bineinteles, experienta de pana acum in domeniul dezvoltarii personale si-a pus amprenta, insa nicaieri nu am intalnit modul in care fac lucrurile acum.

Ce e trist e ca pentru multi, dezvoltarea personala este o lupta. Si daca n-ai dusmani, iti creezi dusmani imaginari si obstacole impotriva carora sa impingi. Asta pentru ca habar n-avem cum functionam, care e rolul motivatiei si disciplinei, si ce e nevoie sa se intample ca sa ne miscam. Despre asta voi vorbi in continuare si sper ca la sfarsit sa ai o imagine de ansamblu asupra ce e nevoie sa faci mai departe.

Cele doua tabere gresesc si te trag si pe tine in jos

Comunitatea de dezvoltare personala s-a impartit in doua mari tabere cand vine vorba de productivitate. Pe de o parte ai “disciplinarienii” care cred ca motivatia e limitata, ca nu are efect pe termen lung, deci nu te poti baza pe ea si tot ce ai nevoie e minunata disciplina. De cealalta parte, ai “motivationalistii”, care considera ca motivatia e ca dusul si trebuie practicata zilnic.

Ambele tabere sunt pe langa. Daca motivatia e temporara, disciplina va fi cu atat mai mult. Fara motivatie, ce rost ar mai avea sa faci lucrul respectiv? “Nu am nevoie de motivatie, da-o in ma-sa. Am nevoie de cateva bice pe spate, ca in cartile lui Dan Brown. Am nevoie de disciplina!”

E misto in teorie. Poti sa te bati singur la cap, la fel cum te-au batut la cap ai tai si mai nou gurus de dezvoltare personala. Doar ca e o placere masochista aici, care-ti da voie sa te simti mai bine ca ai platit pentru pacatele tale. Om de nimic ce esti tu! Doar ca nu functioneaza. Ce functioneaza e sa fii sincer si bland cu tine in acelasi timp.

Si bineinteles ca poti fi foarte motivat, dar tot programul tau, toate obligatiile pe care le ai, sa fie impotriva ta. Atunci degeaba esti tu motivat daca nu faci ceva in privinta asta. Cu toate astea, cu disciplina si fara motivatie nu vei ajunge prea departe. Ce nu pot vedea membrii acestor doua tabere e ca o mana o spala pe cealalta. Si daca nu intelegi ce se intampla de fapt, vei continua sa propagi un mit, de dragul identificarii cu o tabara sau alta.

De ce nu reusim sa intelegem motivatia?

Cand am scris ghidul DDM, m-am gandit la acei speakeri, acele discursuri motivationale, la acele filmulete care pompeaza ceva in tine, doar ca sa te lase cu buza umflata la sfarsit de zi. Cand vezi ca acum simti ca poti muta muntii din loc, doar ca practic, cand te pui cu capul pe perna, vezi ca nu ai realizat nimic. Asta pentru ca tot ce au reusit sa faca a fost sa iti distraga atentia de la lucrul ala greu (sau nu) pe care il doreai sa-l fi facut.

Motivatia nu e despre “am chef” sau “n-am chef”, cum afirma propovaduitorii disciplinei. E despre scopul profund din spatele actiunii. Inseamna sa vezi imaginea de ansamblu, interconectarea tuturor lucrurilor, si sa realizezi importanta acelei actiuni.

Daca motivatia a fost temporara, inseamna ca nu ti-ai dorit acel lucru cu adevarat. Motivatia a fost una superficiala, in loc sa fi fost ceva care sa te fi hranit cu adevarat. In loc sa spui ca motivatia e temporara, intreaba-te: de ce a fost asa in acest caz? E ceva mai important, e altceva ce iti doresti cu adevarat, sau doar fugi de anumite lucruri?

Motivatia e cheia care porneste motorul, si motorul trebuie pornit. Nu pompand ceva in tine, ci venind cu argumente “de ce” acel lucru e important. Asta iti va creste disponibilitatea de a actiona in acea directie.

Nu motivatia, ci disciplina este supra-apreciata, crezand ca poti sa te fortezi sa faci ceva ce nu vrei sa faci. Disciplina e pur si simplu un cadru ce rezulta in urma actiunilor intreprinse pe baza motivatiei. Iar disciplina cu forta nu rezista pe termen lung, la fel cum nu rezista nici dragostea cu sila…

Nu cresti fara sa ai o fundatie solida

E o diferenta majora intre felul in care abordam acum dezvoltarea personala si felul in care era abordata de catre vechii mistici. In ziua de azi, credem ca daca acumulam cat mai multa informatie, daca ne dezvoltam abilitati, daca lucram asupra trasaturilor de personalitate (umor, carisma etc), daca ne fortam sa ne dezvoltam obiceiuri si sa fim disciplinati, asta ne va asigura succesul.

Tot ce faci e sa iti acoperi cu sclipici straturile grele de armura cu care ai inceput sa te identifici. (Fix ca in Mo si Foca cu “Pufosenia”.)

In mod paradoxal, cand dai drumul acelor lucruri cu care te identifici si care au ajuns sa te impovareze, asta genereaza schimbarea de lunga durata. La exterior, de la mediu si oameni negativi, dar mai ales in interior: modul de gandire negativ sau “fix” (fixed mindset), discursul cicalitor pe care-l ai cu tine, ce crezi ca ar trebui sa faci, cum crezi ca ar trebui sa fii, fricile care iti stau in cale.

Cand esti pregatit sa “dai drumul”, asta iti creeaza o experienta mult mai plina de satisfactii si vezi ca ajungi unde ai vrut sa ajungi in prima instanta, ca un efect secundar natural. Lucrul asta se intampla deoarece ai lasat totul sa rasara din tine, nu a fost impus de catre o forta exterioara.

Din acest motiv, lucruri precum “managementul timpului” nu sunt solutia, ci sunt cel mult “un bonus dragut” care sa te ajute in ce vrei sa faci. La fel pentru sisteme, progress chart-uri, liste, “don’t break the chain”… Pana n-ai trecut de “nivelele de jos”: motivatia, de ce-ul, procrastinarea, fricile, nu ai ce sa cauti la solutiile de “rang mai mare”.

Scapa de procrastinare ca Batman

Ne place sa credem ca amanam o actiune deoarece suntem lenesi pur si simplu. E mult mai usor sa privesti astfel lucrurile. Doar ca, de obicei, procrastinarea este simptomul unei probleme mai ample. Daca te vei uita mai bine, in spatele procrastinarii vei descoperi tot timpul o frica. Poate fi: frica de esec, frica de succes, frica de a nu fi destul de bun, frica de a nu fi judecat.

Si cum scapi de frica? Privind-o fix in fata. In Batman Begins, Bruce are parte de o experienta care-l face sa-i fie frica de lilieci. Dupa cativa ani, se intoarce in acelasi loc si se inconjoara de lilieci pentru a-si infrunta frica. Singurul mod de a nu-ti mai fi frica de fantome e sa le privesti in fata.

De multe ori fugim de ce vrem sa facem si ne refugiem in distractii si vicii. Acel pachet de tigari, acea sticla, acea prajitura, site-ul ala pe care-ti pierzi timpul. Solutia e sa te “prinzi” cand iti pierzi timpul cu acele lucruri, sa te opresti din ce faci si sa te intrebi pur si simplu ce se intampla aici de fapt?

Atunci iti spui ca x lucru e vinovat, dar ai apelat la acel lucru tocmai pentru ca ai fugit de ceva. De ce experienta ai vrut sa fugi? De ce frici? Tot timpul vor exista tentatii, si blocarea acelor lucruri din viata ta trateaza doar simptomul. “Blocarea” nu trebuie sa existe in afara, ci trebuie sa fie o decizie pe care o iei in mod constient. Netratand cauza, te vei intoarce la acele tentatii si vei intra in crize si mai mari.

Stiind toate lucrurile astea, m-am intrebat ce putem face pentru a le pune in aplicare in mod practic? Asa a luat nastere sistemul pe care-l folosesc si pe care-l voi impartasi mai jos.

Cum iti construiesti setul de unelte cap-coada?

Cum combini motivatia si disciplina intr-un mod care sa te ajute sa faci ce-ti doresti?

Intotdeauna incepe cu motivatia prima data. Ia in considerare faptul ca daca n-ai ajuns la motivatie in urma unei relaxari profunde, in urma faptului ca ai dat drumul din ce in ce mai mult lucrurilor care nu te reprezinta, daca n-ai ajuns acolo in urma unor realizari ale imaginii de ansamblu, daca motivatia e una de ordin superficial, motivatia va fi intr-adevar temporara. In acest caz, nici o cantitate de disciplina in viata ta si nici un numar de tehnici de time management nu te vor putea ajuta.

Gretchen Rubin de la Happiness Project spune ca sunt mai multe tipare motivationale. Pentru tiparul de Upholder si Questioner, ce te misca e “de ce”-ul din spate. Pentru tiparul de Rebel, te misca “dorinta” pe care o ai. Pentru tiparul de Obliger, ce te misca e angajamentul public si responsabilitatea fata de altcineva.

Acum, cum stii din ce categorie faci parte? Chiar daca te-ai regasit intr-una din categorii, ideea e ca nu prea poti anticipa ce va functiona pentru tine, in situatia data. Tot ce poti sa faci e sa testezi diferitele abordari, sa vezi ce efect au avut asupra ta si sa dai la o parte ce nu a functionat.

Ia o foaie de hartie sau deschide un notepad si raspunde la urmatoarele intrebari: 1. De ce e important sa fac acel lucru pe care aman sa-l fac? 2. Care e dorinta mea profunda pe care vreau s-o implinesc? 3. La cine pot apela pentru a ma responsabiliza in ceea ce vreau sa fac?

Apoi, incepe o sectiune noua numita frici, si scrie care sunt fricile care te opresc sa faci acel lucru. Nu-i spune procrastinare, spune-i frica. Descrie-ti fricile in propriile tale cuvinte: mi-e frica… de, ce anume crezi ca o sa se intample, si la sfarsit de tot scrie: inteleg si accept asta.

Singura cale de a scapa de procrastinare e sa-ti confrunti fricile – scrie-le, contempleaza asupra lor, construieste relatii de prietenie cu ele.

De-abia din acest moment, ia task-ul ala mare si imparte-l in bucati mai mici. Fa-ti checklist-uri in Microsoft Todo sau Evernote. Implementeaza don’t break the chain cu Joe’s Goals, Habitica sau pur si simplu un calendar improvizat intr-un spreadsheet, unde pui un X ca ai facut ceva in acea privinta pe ziua de azi.

Mai ales, ai grija sa ai tot timpul la indemana foaia sau fisierul cu motive si frici, la care sa poti apela ori de cate ori te simti pierdut, sau cand ti-ai mai dat seama de anumite lucruri si vrei sa vii cu completari la acestea.

Intrebarea e: cine esti tu si ce faci atunci cand nu esti un om lenes, care nu e bun de nimic? Cand nu te mai poti ascunde in spatele la “nu ma simt motivat si am nevoie de mai multa disciplina”. Cand dai drumul la tot ce “trebuie” sa faci, cand iti iei timp sa stai cu tine si mai ales cu fricile tale, sa le privesti in fata si sa spui “fuck it, ce-o fi o fi”.

Ce iti doresti cu adevarat, dar ti-a fost frica de ce inseamna asta pentru tine pana acum?

Lasa un comment mai jos si spune-ne: care sunt cele mai bune moduri sa devii mai motivat si disciplinat, care au functionat pentru tine pana acum?

Trimite articolul prietenilor tai:

Pastram legatura:

Citeste in continuare: