Subiect: Dezvoltare Personala.
6 minute.

Dezvoltarea personala e o teapa elaborata

La fel ca o schema piramidala, are recruiteri, sisteme puse la punct si promisiuni ale unor rezultate extraordinare. Doar ca in dezvoltare personala, recruiter-ul este guru care te face sa te simti prost prima data: ca nu ai corp de fotomodel, ca nu ai vila cu piscina pe plaja, ca nu ti-ai descoperit pasiunea, misiunea, vocatia, ca nu ai relatia aia cu care sa te poti mandri punand poze pe Facebook.

Apoi venim cu solutia, care este neaparat compusa din 50 de etape, care dureaza 10 ani de zile. Daca solutia n-a functionat, tu esti de vina ca n-ai facut treaba, nu schema. Si la fel ca intr-un MLM, te trezesti cu banii luati si cu un zambet tamp pe fata, crezand ca nu e adevarat si ca intr-un final o sa ajungi sa ai rezultatele pe care ti le doresti.

Daca as vrea sa pleci cu o singura idee de aici, aceea ar fi: daca nu esti in stare sa te accepti si sa fii implinit cu tine cand ai o viata “mediocra”, nu o sa fii implinit cu tine nici cand o sa-ti atingi obiectivele si vei avea acea viata “extraordinara”. Orice vei avea, oriunde vei ajunge, nu va fi destul de bun pentru tine si vei continua sa fii nefericit. Pentru ca tot timpul cine esti tu si cum esti tu da tonul vietii tale.

Sa zicem ca ai ajuns in punctul in care nu te mai victimizezi, facandu-i pe altii responsabili pentru problemele tale si situatia ta de viata. Stii ca totul tine de tine si vrei sa creezi o schimbare in viata ta. Principalele 2 motive pentru care vei esua in acea schimbare vor fi: 1. visurile tale nu iti implinesc nevoile tale sau dorintele tale profunde, si 2. felul in care incerci sa iti implinesti nevoile profunde te tine blocat acolo unde esti.

Legea pieselor de Domino

Majoritatea problemelor pe care le ai se datoreaza faptului ca nu esti atent la imaginea de ansamblu, mai ales la efectele secundare. Majoritatea lucrurilor pe care ti le doresti sunt efecte secundare ale felului in care esti in lume. Esti fricos, atunci iti doresti lucruri safe si stabile. Esti nemultumit cu tine, atunci vrei sa ai cat mai multe obiecte exterioare care sa umple golul. Esti furios ca altii au si tu nu ai, atunci incepi sa te lupti pentru visurile tale, sa le demonstrezi celorlalti ca tu esti cineva, in speranta ca atunci o sa fii apreciat la adevarata valoare.

Cat de usor sau cat de greu iti e sa-ti implinesti dorintele profunde tine de focusul pe care il ai, asupra caror lucruri iti indrepti atentia. Cu cat esti mai dependent de acele lucruri exterioare pentru a fi implinit, cu atat mai greu vei ajunge la ele. Cu cat tragi mai tare sa obtii anumite beneficii, cu atat iti intareste perceptia lipsei acelor beneficii. Cu cat iti dai voie mai mult sa te joci, sa “risti”, sa fii vulnerabil, sa te arati asa cum esti, cu atat vei ajunge acolo mai usor.

Majoritatea lucrurilor promovate de guru de dezvoltare personala, ca fiind Sfantul Graal de atins, sunt efecte secundare. Nu e niciodata vorba de a descoperi, ci de a face lucrurile altfel, actiuni care au ca baza cine esti si cum esti.

Nu o sa-ti gasesti niciodata pasiunea. Pasiunea este efectul secundar al faptului ca te dedici unui lucru si ai succes cu el. Incerci sa fii disciplinat in actiunile pe care le faci, insa disciplina e tot timpul efectul secundar al unui “de ce” destul de puternic. Indiferent cat de mult esti bombardat cu mesaje de tip Nike, “Just do it” nu functioneaza niciodata. Nimeni si nimic nu te poate forta sa faci ceva, nici macar un sentiment de vinovatie. “De ce”-ul e cel care iti va dicta actiunile si intr-un final “efectul secundar” al acestuia. Iar “de ce”-ul e tot timpul determinat de nivelul de constiinta la care ai ajuns.

Focusul, cum spunea Steve Jobs, este efectul secundar al faptului ca spui “nu” tuturor celorlalte sute de idei bune pe care le ai. Inovatia e efectul secundar al faptului ca ai spus nu la 1000 de lucruri.

Increderea in sine este efectul secundar al faptului ca te accepti si te apreciezi din ce in ce mai mult, dand la o parte bullshit-ul mintal care te blocheaza si realizand ca indiferent daca iti iese ceva sau nu, o sa fii ok la sfarsit.

“Ce vrei” si “ce ai nevoie” sunt doua lucruri diferite

Steinhardt spunea: “De ce ii este omului astazi foame? De iubire si de sens.” Si ii e foame tocmai pentru ca se duce direct dupa ele si astfel le rateaza. Iubirea nu poate fi decat efectul secundar al prieteniei, al deschiderii, al sinceritatii, al omeniei de care dai dovada, in relatia cu tine si cu ceilalti. Sensul nu poate fi decat efectul secundar al conectarii profunde cu realitatea, cu prezentul si cu viata, dincolo de filozofiile si ideile marete care au luat forma in minte.

Dezvoltarea personala si contributia? Atata timp cat te concentrezi pe dezvoltare si contributie, o sa esuezi. In dezvoltare personala, te concentrezi pe visuri, pe obiective, pe target-uri, crezand ca o sa-ti aduca implinirea pe care ti-o doreai. Doar daca ai casa, masina, barbatul sau femeia, copiii, atunci viata ta e perfecta, lista ta e completa. In realitate nu iti poti atinge niciodata obiectivele, pentru ca nu sunt niste lucruri batute in cuie.

Vezi ca ai corpul ideal, relatia perfecta, lucrul ala pe care ti-l doreai cu adevarat, cand in realitate acum ai o sarcina in plus de a mentine acel corp, acea relatie, acea cifra in contul bancar. In momentul in care ai acel lucru pe care ti-l doresti, apare si teama de a nu-l pierde. Cu cat devii mai atasat de el, cu atat iti scapa mai mult printre degete. De-abia cand ti-ai atins ce ti-ai propus, iti dai seama ca nu te-a schimbat cu nimic, nu esti mai fericit sau mai implinit, pur si simplu ai un nou set de provocari si o situatie pe care e nevoie sa o sustii.

Dar asa ai fost invatat de catre guru, ca viata ta trebuie sa arate intr-un anumit fel, si atunci pui presiune asupra ta. Din moment ce nu ai viata pe care ti-o doresti, inseamna ca tu nu esti destul de bun.

Problema nu e ce-ti lipseste, problema esti tot timpul tu!

Cand iti dai seama ca atat cu si fara obiective indeplinite, starea ta de baza, nivelul tau de implinire e acelasi, atunci vezi cat de inutil a fost efortul. Crezi ca in incercarea de a-ti atinge un obiectiv vei descoperi fericirea. De fapt, are efectul opus. Raportandu-te la obiectiv, tot timpul vei fi subunitar, niciodata destul de bun, niciodata acolo. La sfarsitul zilei, indiferent cat de mult ai progresat, tot ai esuat in a-ti atinge obiectivul.

Atunci de la seriozitatea cu care iti urmareai obiectivele, treci la un nou mod de a fi si de a actiona. Secretul e cine esti si cum esti in fiecare moment, asta determina cat de fericit si cat de implinit esti.

Osho: “Viata e o Lila, o joaca, o joaca a fortelor infinite. Si in momentul in care esti pregatit sa te joci, atunci ai atins iluminarea.”

Alan Watts: “Cei care incearca sa fie mareti devin din ce in ce mai mici.”

Cu cat incerci mai mult sa te schimbi, cu atat mai mult iti stai in cale. Cand nu mai incerci sa devii cineva, esti liber sa fii cine esti. Cand esti liber de asteptari legate de cum ar trebui sa arate viata ta, atunci poti incepe sa cooperezi cu viata.

Din acest motiv, dezvoltarea personala e tot timpul un efect secundar al felului in care te joci cu situatiile vietii, cu toate evenimentele, cu toate fortele exterioare si interioare care te trag si te imping. Nu poti evita sa progresezi si sa cresti atunci cand te joci. Nu poti evita sa fii fericit atunci cand te joci.

Contributia nu e niciodata incercarea ta de a imbunatati lumea sau de a schimba lumea. De unde stii ca ce crezi tu ca e bine pentru ceilalti chiar li se potriveste? Tot ce faci e sa salvezi pesti de la inec. Contributia e tot timpul efectul secundar al exprimarii a ceea ce esti.

Impartaseste din felul in care te-ai jucat si ce lectii ai invatat. Daca joaca a fost semnificativa pentru tine, va fi si pentru alte persoane. Impartaseste arta ta, impartaseste creatia ta si lasa lumea sa ia ce are nevoie din ea. Daca pornesti cu gandul ca o sa schimbi lumea, vei esua, deoarece schimbarea pe care o tintesti va fi cu totul in afara ariei tale de control.

Esti deja acolo unde vrei sa fii. Esti deja acea persoana care vrei sa devii. Cand nu e nevoie sa fii nicaieri altundeva, cand nu e nevoie sa devii nimic altceva, cum esti atunci? Cand nu trebuie sa faci nimic, ce faci atunci? De-abia din punctul asta poate sa inceapa dezvoltarea ta personala.

Trimite articolul prietenilor tai:

Pastram legatura:

Citeste in continuare: